Ne este rusine de gesturi frumoase

Duminica seara mi s-a pus pata ca trebuie sa ma duc sa iau Mr. Muscle pentru desfundat prin baie diverse tevi. Deh, sambata dimineata prestasem despre tuns si barbierit, ca sa fiu prezentabil pe principiul "Doamne fereste, daca e vazuta d-ra cu mine si o fac de ras".

Bun, peisaj de Mega Image, luat de nuga si bere si inghetata si cola - stiu, gusturi foarte eclectice - cand aud ceva comotie si scandal. Aparent o amarata fura salata de prin caserolele din magazin, punea cate putin si fugea sa se ascunda intre rafturi cat sa manance ce luase. Dupa care se intorcea si mai lua un transport, repetat pana s-au prins bodyguarzii si au inceput sa o dea afara.

Nu show-ul rezultat e ce ma preocupa pe mine cat faptul ca n-am intervenit sa-i platesc eu o cutie din aia de plastic plina cu salata. Pentru ca de fapt cat putea sa coste, cativa lei, 10 sau 15? Ma intreb de ce nu am facut un gest care nu m-ar fi costat mare lucru. Sunt destul de sigur ca daca era draguta saream toti sa o indopam, dar era trecuta bine de prima tinerete, usor nebuna si vizibil asta din aparenta ei. Poate pentru ca imi aducea aminte de o fosta colega care era plecata cu sorcova intrucatva si pe care nu am simpatizat-o prea mult.

Presupun ca mi-a fost rusine sa fac ceva care sa poata fi incadrat la gesturi frumoase, sa nu par slab si vulnerabil, ca sa nu devin o tinta de care se poate profita. Si n-ar trebui sa gandesc asa, sa presupun ce este mai rau despre oameni dar nu sunt o fire optimista si increzatoare, ba chiar mai rau cred ca sunt destul de plin de prejudecati. Ma straduiesc sa fiu mai bun dar e greu dupa atatia ani de asteptari la ce-i mai rau de la oameni si confirmari repetate. Poate ca nu sunt singurul care are de iesit de sub armura sa... si cred ca ne-ar place mai mult o lume mai plina de veselie si de incredere decat cenusiul in care ne ducem existenta acum daca s-ar nimeri sa ne lepadam indeajuns de multi de randurile garduri si ziduri si santuri cu care ne inconjuram sufletul.

In fond ar trebui sa conteze mai mult ca eu sau altcineva a facut o fapta buna decat ca un cersetor smecher ne-a pacalit de bani si se duce sa se lafaie in vila sa din afara Bucurestiului, construita pe baza naivitatii celor ca mine. Dar e greu de luptat impotriva obisnuintei si de mers pe alta cale decat cea cunoscuta.