marți, 10 septembrie 2013

Sunt introvertit dar ma tratez

Sunt o persoana greu de suportat din multe motive, de fapt ma indoiesc ca as fi reusit sa ratez vreunul din motivele pentru care cineva poate fi considerat greu de suportat. Imi place mie sa fiu perfectionist si exhaustiv.

Fiind un introvertit declarat, sunt dintre acele persoane care nu tolereaza societatea si sentimentul este cat se poate de reciproc. Dar sunt cateva puncte care totusi trebuie clarificate pentru a pastra bunul renume al introvertitilor din toata lumea.

In primul rand, n-o sa ne luam campii si n-o sa va injunghiem ca sa va luam fata, asta e din filmul cu "she puts the lotion in the basket"... plus ca anul asta nu sunt la moda chestiile din piele si nici beige-ul nu e o culoare in tendinte. Sigur, din cand in cand scapa in peisaj cate un dement care se crede in GTA sau sniper de elita in ce CoD o mai fi la moda atunci. Si toata lumea care apare la TV sa vorbeasca despre el se rupe in doua sa explice cat de linistit si tacut si retras era personajul si cum nu le vine sa creada cate cimitire a umplut. De la cat se repeta obsesiv in presa si la TV, lumea ajunge sa generalizeze si sa asocieze comportamentul retras al unui introvertit cu cel al unei bombe cu ceas care de-abia asteapta sa scape in publicul nevinovat.

Lumea are impresia ca daca nu suntem in carciuma la moda a momentului rupandu-ne in figuri (adica in varii stadii de coma alcoolica prin Le Gaga, The Story sau alt rai pentru termite si tantari) sau la cea mai recenta cauza pe tema careia se protesteaza (eutanasierea maidanezilor si demararea lucrarilor la Rosia Montana sunt preferatele acestei saptamani) inseamna ca ne-am inchis in vreo camera intunecoasa singuri cu tristetea noastra bacoviana. Si impresia ca ne rugam sa se pogoare un inger din cer care sa ne scoata din singuratatea noastra mizerabila ca sa nu mai facem concurenta speciei emo la cantitatea de depresie produsa. Nimeni nu se gandeste ca poate suntem singuri ca Batman in batcave pentru ca vrem sa facem bat-stuff, cool stuff sau ca suntem retrasi in vizuina noastra ca un hobbit bine crescut si educat care vrea sa se bucure de aventurile prin care il poarta o carte buna. Sigur, interactiunea fata in fata isi are meritele ei, departe de mine de a nega beneficiile unei priviri scapate cu masura in decolteul unei fermecatoare vrajitoare, dar unii dintre noi suntem mai comfortabili in comunicare si ne deschidem mai usor din spatele unui ecran de laptop.

Nu uram chiar in totalitatea curentul mainstream, dar trebuie recunoscut ca hipsterii ne calca pe coada si ar trebui sa aiba aceeasi soarta ca si dinozaurii: specie extinsa, de gasit doar la muzeu. Daca nu mergem la filme sau la teatru nu inseamna ca uram toate filmele sau toate piesele de teatru, poate ca ne place sa le vedem comfortabil de acasa pe un ecran full HD cu Edge LED si sistem de sunet certificat THX in timp ce soarbem dintr-o ciocolata calda sau mancam popcorn productie cuptorul cu microunde Gorenje. Adevarul e ca ne plac cam aceleasi lucruri care plac si altor oameni, doar ca noua ne place sa le savuram mai pe indelete si in liniste. Ma indoiesc ca aceasta perceptie despre noi va disparea prea curand, atata timp cat vor exista activitati care ne obliga sa ne parasim comfortul casei noastre, noi vom prefera sa le transferam indoor pe cat mai multe dintre ele pentru a le pune de acord cu gusturile noastre evident net superioare in materie de distractie.

Pentru ca suntem mai tacuti si mai linistiti s-a incetatenit ideea ca ne lipsesc cu desavarsire abilitatile sociale. Evitam lumina reflectoarelor, ne place sa stam pe margine si sa analizam ce se intampla, sa intervenim cand consideram ca e cazul si pe urma sa ne intoarcem la umbra noastra preferata. In cazul meu oamenii ar fi surprinsi sa vada nivelul de afectiune aratat pentru cateva persoane importante si mai ales Mr. Bilbo, fata de consecventa cu care logica rece si ratiunea imi condamna subiectele ce inflameaza spiritele multor altora.

Ne place sa ne vedem persoanele dragi, ne simtim OK participand la eveniment si activitati sociale, dar cu masura si in conditiile noastre. Socializarea cu forta are efecte dezastruase, pentru ca de-abia asteptam sa avem un motiv bun sa dam dracu' toata povestea si sa ne intoarcem la activitatile noastre preferate. Din fericire exista mediul online unde putem discuta si imparatasi pareri cam ca spatienii lui Isaac Asimov in "Soarele gol" si mai iesim noi din carapace cand consideram ca e cazul, ca sa mai activam social.

2 comentarii:

  1. M-ai cam descris :)) eu am dat targul de la romexpo pe un weekend prelungit la rude, langa Bacau. Iti inchipui tristetea mea, nu? :D

    RăspundețiȘtergere